Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Decembrie 2013

imagesStau. Pe o treaptă dintr-o scară. Și mă uit. Ce altceva poți face cînd e seară afară și  stai? Auzi? Un ghiont în coaste. Pe unde mama mă-sii ai umblat? E ceva vreme de cînd nu ne-am mai zgîit la o stea căzătoare. Ai văzut? Nu? simt o ușoară neliniște în glasul atît de familiar. Nu pot să nu fiu de acord cu el. A trecut ceva vreme.

{Cît mă tot zvîrcolesc să fac rost de un munte. Nu prea mare. Nici foarte mic. Cît să intre în căușul unui ochi puțin mijit.  Să pot să îl port cu mine la fiecare doi pași alăturați, la fiecare șchiopătat hazardat înspre o margine oarecare. Să îl sui și să îl cobor la fiecare două respirații, flămînd de mai mult. Să pot să îl azvîrl uite-așa(aveți în minte imaginea copilăriei cînd aruncați cu pietre în apă, numai de dragul dezordinii), apoi să mă așez și să îl tot privesc. Să îl port în buzunarul de la piept, înfășurat în zborul a o mie de cocori. Apoi să îl duc stîngaci la ureche, cum am dus de atîtea ori, atîtea scoici…e vuietul}

Îți spun io. Statul ăsta se furișează taman unde doare ăl mai scump. Și nici că mai pleacă. De parcă te-ai îmbrobodit pe viață cu un album din acela gălbejit de vreme, ros pe la colțuri, îmbîcsit de atîta răsfoit. Și pentru ce? Aceleași cuvinte găunoase, sictirite de atîta rostit, scris, împroșcat, mestecat. Pst! Ce-i mă? Nimic.

{De cînd cu acoladele astea, de atunci și chinul. Ca la balamuc. Mi s-au prins urechile în scripeții tăcerii. De nici vuietul ăla nu mai știe ce e cu el. A, da! Kawabata e meseriaș, nu glumă!}

Mi-am făcut tatuaj. Pe vîrful tălpii. Sembazuru. O mie de cocori. Să-mi iau zborul cînd „îmi vine chef/Să alerg prin țara ierbii de sidef”.

Steaua căzătoare e așa,  să fie coadă luminoasă.

Anunțuri

Read Full Post »